๐๐ ๐ซ๐๐ ๐!
Astฤzi a apฤrut o situaศie รฎn care o fetiศฤ nu a putut sฤ facฤ ceea ce ศi-a dorit.
Cรขnd i-am spus cฤ nu se poate, reacศia ei a fost:
๐น๐๐ก๐๐กฬฆ๐: (๐ ๐๐ฅ๐๐๐๐ ๐๐ ๐๐ข๐๐๐๐๐ ๐ฬ)
๐ธ๐ข: ๐ผฬ๐๐ ๐๐๐๐ ๐๐ฬ๐ข, ๐โ๐๐๐ ๐๐ข ๐ ๐ ๐๐๐๐ก๐.
๐น๐๐ก๐๐กฬฆ๐ (๐๐ฬ๐ก๐๐ ๐ ๐๐๐๐๐๐ฬ): ๐ถ๐ ๐๐๐ ๐ ๐ด๐๐๐ฅ๐๐๐๐๐ ๐๐ ๐ก๐. ๐ด๐ ฬฆ๐-๐ ๐๐ฬ ๐ ๐๐๐?
๐ถ๐๐๐๐๐๐ก๐ฬ ๐๐๐ก๐๐กฬฆ๐ฬ: ๐ท๐๐๐, ๐ ๐๐๐. (๐ฬ๐ ฬฆ๐ ๐๐ฬ ๐๐โ๐๐ ๐๐๐ ๐ก๐ ๐๐๐)
รn acele momente m-am fฤcut cฤ nu le aud ศi nu le vฤd. ศi ce a fost fain, a fost cฤ n-am avut nicio reacศie emoศionalฤ. รn trecut dacฤ vedeam un copil cฤ รฎศi dฤ ochii peste cap mฤ โactivamโ instant.
Trec 20 de minute se รฎntรขmplฤ o altฤ situaศie – de data aceasta pe placul ei – reacศia fetiศei care a spus cฤ sunt rea:
๐น๐๐ก๐๐กฬฆ๐: ๐ธ๐ ฬฆ๐ก๐ ๐๐๐ ๐๐๐ ๐๐ข๐๐ฬ ๐ด๐๐๐ฅ๐๐๐๐๐.
Stฤteam aศa ศi mฤ gรขndeam cum evaluฤm oamenii ca buni sau rฤi รฎn funcศie de ceea ce fac. Sau altfel spus รฎn funcศie de contribuศia lor la รฎndeplinirea nevoilor noastre.
รn primul exemplu pentru cฤ nu i-am putut รฎndeplini o dorinศฤ, am fost rea.
รn al doilea exemplu, 20 de minute mai tรขrziu, pentru cฤ i-am รฎndeplinit o nevoie brusc am fost cea mai bunฤ.
Aศa cum copiii ne evalueazฤ pe noi ca buni sau rฤi, aศa รฎi evaluฤm ศi noi pe ei ca rฤi sau cuminศi. Mฤ bucur sฤ pot spune cฤ am รฎncetat sฤ mai evaluez copiii ca rฤi sau cuminศi.
รn schimb sunt conศtientฤ de ce nevoi รฎmi sunt sau nu รฎndeplinite. Pentru cฤ DA ศi copiii sunt ๐๐ฬ๐ tot atunci cรขnd nu ne รฎndeplinesc anumite nevoi sau sunt ๐๐ข๐๐๐๐กฬฆ๐ atunci cรขnd ne รฎndeplinesc nevoile.
Cรขnd ne vom conศtientiza propriile nevoi, vom putea sฤ nu รฎi mai judecฤm pe ceilalศi ca fiind buni sau rฤi, cuminศi sau rฤi etc.
Atunci cรขnd te auzi judecรขnd pe cineva, รฎntreabฤ-te: Ce nevoie nu mi-a fost รฎndeplinitฤ?
๐ช๐ฬ๐๐ ๐๐๐ ๐ฬ๐๐๐๐๐ ๐๐ฬ ๐๐๐ ๐๐๐ฬ๐ ๐๐๐ ๐๐๐๐ฬฆ๐ ๐ ๐๐๐๐๐ ๐ ๐ ๐๐๐๐๐๐๐๐๐. ๐ฑ๐๐ ๐๐๐ฬ๐ฬฆ๐๐๐ ๐๐ ๐๐๐ ๐๐๐๐๐๐ ๐ฬ๐ ๐๐ฬ๐๐ ๐๐ ๐๐๐๐๐ ๐ ๐ ๐๐ฬ๐๐ฬ๐ ๐๐…
Psihoterapeut Alexandra Jarda
