Crenguța cea frumoasă și fricoasă – de Anca Dragoș
Într-o comunitate de arici, ariciul cel bătrân si înțelept se gândeste să înveselească atmosfera si să organizeze un concurs de miss. Fiica unei familii de arici, era vestită pentru frumusețea ei. Unii doar auziseră că era foarte frumoasă, dar nu au văzut-o niciodată pentru că stătea ghem, mai mereu. I se spunea „Crenguța” si toată lumea îndemna familia ei să o înscrie la concursul de miss.
Crenguța nu îndrăznea să facă acest lucru, ea era foarte fricoasă, foarte timidă, față de străini sau în situații în care erau mai mulți arici de față, se făcea ghem si nu se deschidea decât în fața familiei sau a prietenilor apropiați. Îi era enorm de frică de situațiile publice, cu mai mulți arici si nu putea explica exact de ce, dar stia sigur că nu ar putea face față unei astfel de situații.
Părinții Crenguței au hotărât că o înscrie ei în concurs, dacă ea nu avea curajul. Stiau că va câstiga, era cea mai frumoasă. Astfel în ziua concursului, au împins-o, vrând, nevrând pe scenă. Toți aricii spectatori si chiar si alte vietăți, asteptau cu nerăbdare să vadă dacă Crenguța este sau nu atât de frumoasă pe cât se spune. Crenguța însă, trăia momente grele, închisă acolo în ghemotocul ei: tremura, transpira, credea că nu se mai termină, i se părea totul înfricosător, era speriată de moarte, avea impresia că dacă nu o dă cineva jos de pe scenă, va muri, nu va mai rezista si bineînțeles că a rămas închisă între acele ei si nu s-a arătat nimănui. Asta s-a întâmplat în prima zi de concurs.
Seara, ariciul cel bătrân si înțelept, care era si organizatorul concursului, făcu o vizită acasă la familia Crenguței. Era prieten bun cu tatăl acesteia. Au povestit despre diverse lucruri, până seara târziu, când au început să aibă discuții de-a dreptul filozofice, despre condiția ariciului pe pământ, la care ariciul cel bătrân si înțelept adresează celor de la masă o întrebare:
- Care este, după părerea voastră, cel mai mare obstacol din existența unui arici?
Apoi au început să curgă răspunsuri de genul:
- Faptul că suntem făpturi mici, faptul că avem țepi si nu putem fi mângâiați, faptul că trebuie să ne găsim zilnic de mâncare, că putem fi atacați de alte animale, că ne putem îmbolnăvi, că putem fi călcați de o masină sau prinsi de oameni” si multe alte răspunsuri.
De undeva din spatele tuturor, se auzi o voce înceată si tremurândă, care spunea:
- Cel mai mare obstacol al unui arici sau al oricărei vietăți ….. este teama, este propria noastră frică.
Era Crenguța care mormărea din ghemotocul ei. Se scăpase probabil. A tăcut apoi, si-a dat seama că a gândit cu voce tare. A tăcut toată lumea. Îsi dădeau seama câtă dreptate se afla în acele vorbe.
- Dar ție de ce ți-e teamă Crenguța?, întrebă mama acesteia, dar aceasta nu mai răspundea
nimic.
- De ce nu mai vorbesti, continuă mama, ți-e frică să nu spui ceva gresit? A fost bine ce ai spus, am si o fiică înțeleaptă, nu doar frumoasă. Ariciul cel bătrân si înțelept făcu semn celorlalți să o lase pe Crenguța în pace și spuse:
- Bun, am găsit răspuns la prima întrebare, dar apropo, stiți care este lucrul cel mai simplu si pe care poate să-l facă oricine, cel mai usor?
Ceilalți se tot gândesc, se tot gândesc iar apoi se dau bătuți.
- Este tocmai greșeala! spuse ariciul cel înțelept. Oricine poate gresi si oricând, chiar si eu si nu trebuie să ne fie frică de asta, sau de ce vor spune ceilalți despre greseala noastră. Dar haideți că vă mai dau o șansă și vă adresez o ultimă întrebare.
Toți erau foarte curioși și stăteau foarte atenți, erau ochi și urechi la ariciul cel înțelept.
- Dacă oricine poate greși și este lucrul cel mai simplu, care să fie cea mai mare greseală pe care un arici sau orice făptură, o poate face în viața lui? ….. Tăcere, apoi răspunsuri timide:
- Să se comporte urât cu ceilalți, să nu ierte pe nimeni, să fie rău, să fie leneș, să nu se ferească de dușmani, …. sunt multe greseli pe care le putem face într-o viață., spuneau ceilalți.
Ariciul cel bătrân si înțelept se ridică de la masă, începu să caște de somn si spuse că ar fi timpul să plece pentru că în ziua următoare va avea multe de făcut. În timp ce era la iesirea din casă si dădea să plece, ariciul cel bătrân si înțelept îsi întoarse capul și spuse:
- Când se dă bătut! … când se retrage si nu luptă! Aceasta e cea mai mare greseală pe care o poate face oricine în viața sa.
În mintea Crenguței, se repetă toată noaptea răspunsul bătrânului arici: Când se dă bătut! … când se retrage si nu luptă! Aceasta e cea mai mare greseală pe care o poate face oricine în viața sa, când te dai bătut, când nu lupți, când nu ai curaj, când nu-ți înfrunți frica …. frica, greseala, greseala, când nu-ți înfrunți frica, greseala…. oricine greseste ….. nu te da bătut, confruntă-te cu frica Crenguța, stai față în față cu frica … si priveste-o în ochi, vezi cât de rea si urâtă poate fi. Aceste gânduri i se repetau delirant în minte Crenguței, toată noaptea, chiar si în vis.
A doua zi, erau animăluțe multe pe câmpia unde urma finala concursului de miss. Toți asteptau să mai vadă încă o dată concurentele înainte ca juriul să aleagă câstigătoarea. Dintr-o dată se făcu un culoar liber prin iarbă, ceilalți arici se dădeau la o parte… erau uimiți, toată mulțimea îi făcea loc să urce pe scenă. Era Crenguța. Nu era ghemotocul tremurând din ziua trecută, era chiar ea, în toată splendoarea ei, mergea cu pasi înceți… dar siguri si cu privirea fixate înainte … spre scenă. S-a urcat sus si a defilat împreună cu celelalte concurente. Simțea că tremură din nou, simțea că o năpădesc valuri de căldură, îi vedea pe toți ceilalți cu ochii ațintiți asupra ei, dar nu a renunțat, nu s-a dat bătută, a mers mai departe, până la finalul concursului.
Soseste plicul cu rezultatele juriului, tensiune mare, suspans. Se anunță apoi:
Locul III: Ochi Veseli,
Locul II: Rita cea cu Țepi argintii,
Locul I: Ghem de Raze.
Unii aplaudă, alții forfotesc, concursul ia sfârsit.
Ariciul cel bătrân si înțelept se apropie de Crenguța si îi spune:
- Toți aricii din juriu te-au admirat si au fost de acord că esti cea mai frumoasă, însă pentru că nu te-ai arătat din prima zi din concurs si nu ai participat la acele probe, nu era corect față de restul concurentelor. Îmi pare atât de rău…, sigur ai fi fost printre câstigătoare.
- Dar am câstigat!, exclamă Crenguța atât de fericită încât ochii erau înlăcrimați. Nu m-am dat bătută, am luptat, am reusit, mi-am învins frică, am rezistat în fața tuturor! Am câstigat!
- Si cum a fost? întrebă bătrânul arici.
- Nu pot să vă spun exact cum a fost, însă pot să vă spun cum nu a fost: nu a fost atât de rău pe cât mi-am imaginat.
- Acum pot sta linistit, spuse oftând si fericit bătrânul arici, Stiu că atunci când eu nu voi mai fii, va rămâne cineva la fel de înțelept în locul meu. Felicitări Crenguța, într-adevăr, ai câstigat!