
Bunicul a murit, dar copilul nu știe
November 8, 2026
Azi, la grădiniță, a venit un copil și mi-a spus:
Eu: Alexandra, el mi-a spus că sunt urât.
Copilul: Și ești urât?
Eu: Da, sunt urât.
Copilul: Hai, te rog, cu mine.
(Îl duc la oglindă.)
Eu: Cine e acolo?
Copilul: Eu.
Eu: Cum ești tu?
Copilul: Bine.
Eu: Ești urât sau frumos?
Copilul: Sunt urât.
Eu: Tu ești urât?
Copilul: Păi da, uite cum arată. Oglinda e…
(Oglinda este zgâriată, fiind o oglindă din folie.)
Eu: Cum e oglinda? Nu te vezi bine?
Copilul: Da, nu mă văd bine.
Eu: Hai cu mine.
(Îl duc la o altă oglindă.)
Eu: Cum te vezi tu pe tine în această oglindă?
Copilul: Bine.
Eu: Ești frumos sau urât?
Copilul: Sunt frumos? (pe un ton neîncrezător)
Eu: Da, ești frumos! Uită-te ce frumos ești!
Copilul: Da, sunt frumos!
Eu: Acum, te rog, să mergi și să îi spui colegului tău că nu ești urât.
Copilul: Auzi, mă! Eu nu sunt urât! (foarte hotărât)
Celălalt copil: Ba ești urât!
Copilul: Nu, mă! Eu nu sunt urât! Mi-a spus ea! O vezi? Mi-a spus ea că eu sunt frumos! Eu sunt frumos, mă, nu sunt urât!
Cuvintele noastre devin vocea lor interioară
E incredibil cât de mult pot influența cuvintele noastre felul în care un copil ajunge să se privească pe sine.
Ceea ce pentru noi poate fi doar o replică spusă într-un moment de furie, frustrare sau neatenție, pentru un copil poate deveni o convingere despre propria persoană.
Copiii ajung să creadă ceea ce le spunem despre ei.
Dacă le repetăm că sunt răi, obraznici, incapabili sau că nu fac nimic bine, există riscul ca, în timp, să înceapă să se vadă prin aceste etichete.
De aceea, este atât de important să fim atenți la cuvintele pe care le folosim. Să vorbim despre comportamente, nu despre identitatea copilului. Să îi ajutăm să înțeleagă că pot greși fără să fie „răi”, că pot avea dificultăți fără să fie „incapabili” și că o vorbă spusă de cineva nu definește cine sunt ei.
Felul în care le vorbim copiilor devine, treptat, felul în care ei învață să vorbească despre ei înșiși.
Alexandra Jarda
Minte de psiholog, inimă de educatoare.



